Dacă în alte țări numărul rețelelor MVNO (rețelele mobile virtuale ce închiriază infrastructura operatorilor de telefonie mobilă) este de ordinul zecilor, însă în România îi poți număra pe degete.
Spre sfârșitul lunii mai am descoperit o nouă rețea 5G în Ploiești, detalii aici, iar în urma mai multor săpături, am aflat că aceasta aprține celor de la Orange, detalii aici.
Chiar dacă licitația pentru frcvențele 5G va avea loc abia în 2023, detalii aici, ANCOM a decis să scoată la licitație spectrul rămas de la licitația anterioară.
Directorul general Orange, Stéphane Richard, a declarat marți că va evita folosirea echipamentelor de la firme din China, când va dezvolta reţelele 5G în Europa, optând în schimb pentru furnizori ca Ericsson şi Nokia, dar va lucra cu Huawei în Africa.
Descoperită inițial pe 23 mai în Ploiești, am crezut că rețeaua 4G / 5G ce emite în banda TDD 43 3700 și are MCC + MNC 22618 aparține rețelei 2K Telecom, detalii aici.
Noul standard IEEE 802.3cu, validat de Ethernet Alliance, permite viteze de 100Gb/s și 400Gb/s folosind conexiuni single-mode cu un singur traseu de fibră.
După lungi între cei doi operatori precum și între ei și Guvernul României, în data de 8 iunie 2021, tranzacția prin care Orange preia 54% din acțiunile fostului Romtelecom, ajunge pe masa Comisiei Europene.
Proiectul de lege al Guvernului privind rețelele 5G a fost adoptat luni cu amendamente de către Senat. Unul dintre acestea prevede că echipamentele și programele care fac parte din nucleul rețelei pot fi folosite pentru o perioadă de cel mult 5 ani de la retragerea autorizării, iar restul echipamentelor pot fi folosite cel mult 7 ani. Legea merge la promulgare la președintele Klaus Iohannis.
Licitația pentru folosirea frecvențelor 5G în România a fost amânată în repetate rânduri, din diverse detalii în articolele de mai jos: