În urmă cu 40 de ani, pe 12 august 1981, IBM a introdus primul IBM Personal Computer, cunoscut și sub numele de IBM PC (Model 5150). Acesta s-a vândut foarte bine și a stabilit standarde folosite și astăzi. Iată cum era să cumperi un calculator la începutul anilor 1980.
Cumpărarea unui IBM PC
Este sfârșitul anului 1981 și vrei să cumperi un IBM PC nou-nouț. Dacă ești din America, poți cumpăra unul de la un magazin de calculatoare precum CompuuterLand. Când intri în magazin, un agent de vânzări îți prezintă noul IBM PC, precum și oferta de preț.
Când ești gata să îl cumperi, IBM îți oferă o gamă variată de opțiuni de configurație care variză în funcție de memoria RAM, cardurile cu controllerele interne ce îți permit să folosești floppy disk, placă video color, joystick, port serial sau paralel.
Nu există încă opțiune pentru hard disk de la IBM, aceasta va fi oferită mai târziu, în 1983, odată cu modelul IBM PC XT. Indiferent de configurația PC-ului, acesta venea cu procesorul Intel 8088 ce funcționa la 4.77 MHz.
Configurația modelului IBM PC 5150 varia de la entery-level-ul ce venea cu memorie RAM de 16KB, placă video monocrom, o tastatură și un mouse, fără floppy disk, la prețul de 1565$ (echivalentul a 4121 de $ în zilele noastre) până la o configurație cu 64 KB de RAM, placă video color CGA, două unități floppy disk, și o imprimantă Epson MX-80, pentru prețul de 4500$ (echivalentul a 13240 de $ în zilele noastre).
Capacitatea maximă de memorie RAM suportată de calculatoarele IBM era de 256 KB, la lansare, ulterior ajungând până la 640 KB.
Pe lângă banii dați pe calculator, clientul mai trebuie să cumpere un monitor, ce costă 345$ în varianta monocrom și un sistem de operare. IBM PC-DOS (dezvoltat de către Microsoft și vândut și sub numele de MS-DOS) este disponibil la prețul de 40$ la momentul lansării, în aprilie 1982 sosind cu CP/M-86 (la prețul de aproximativ $140) și ulterior cu UCSD Pascal p-system.
Montarea calculatorului
Acum că ai un calculator IBM, primul lucru pe care trebuie să îl faci este să scoți toate componentele acestuia din cutiile în care a fost livrat și să le pui pe birou. Dacă ai cumpărat plăci suplimentare ce nu au venit preinstalate de către comerciant, trebuie să deschizi unitatea centrală cu o șurubelniță și să le instalezi.
Odată montate toate plăcile, este foarte simplu de conectat. Conectați cablul de alimentare la unitate și la monitor, apoi la priză. Apoi conectează cablul de la monitor în portul DB9 al plăcii video. Iar în cele din urmă conectează tastatura la PC.
Mai jos găsiți tastatura cu cele 83 de taste, ce este grea și robustă. Utilizează sistemul de arcuri patentat de IBM pentru o atingere fermă și precisă.
Necesită puțin timp să te acomodezi cu design-ul ciudat al tastaturii, însă nu există nicio tastatură mai fiabilă pe piață.
Bootarea
A venit momentul să pornești calculatorul. Acesta vine cu limbajul de programare IBM BASIC, așa că dacă dorești să-l folosești pe acesta, nu mai e nevoie de dischetă. Poți porni calculatorul, scrie un program și să îl salvezi pe o casetă audio, utilizând un casetofon conectat la calculator printr-un port dedicat.
Dacă PC-ul vine cu o unitate floppy, poți introduce discheta de boot de 5.25” în unitate și porni calculatorul. Câteva minute mai târziu și după încheierea sunetului specific de citire a unei dischete, rezultatul final va fi un ecran în care apare ltera asociată dischetelor A> și unde puteți scrie comanda DIR pentru a vedea conținutul dischetei.
Folosirea sistemului de operare PC-DOS și a aplicațiilor
Folosirea sistemului de operare PC-DOS poate fi puțin greoaie dacă nu știi ce trebuie să faci. Trebuie să memorezi câteva comenzi de bază, precum DIR pentru afișarea conținutului de pe dischetă, sau COPY pentru copierea fișierelor. Versiunea 1.0, a PC-DOS, nu suporta subfoldere, deci nu era nevoie încă de comanda CD (pentru schimbarea directoarelor – aceasta a fost implementată în 1983, odată cu PC-DOS 2.0.
Pentru a rula un program, fie boota direct de pe dischetă – și se executa automat fără a fi nevoie de un sistem de operare, sau găseai fișierul EXE sau COM și îi tastai numele în dreptul drive-ului de dischetă A> și apăsai tasta Enter.
Să presupunem că doreați să jucați primul joc apărut pe IBM PC, Microsoft Adventure. Tot ceea ce aveați nevoie să faceți era să scoateți discheta jocului din ambalaj, să o introduceți în floppy disk și să porniți calculatorul.
Calculatorul va boota direct în jocul Adventure. Te vei juca tastând comenzi, la fel ca în cazul jocurilor de tip interactive fiction (fără interfață grafică. După ce ai terminat de jucat, oprești calculatorul.
Sau imaginați-vă că este 1983 și vreți să rulați prima aplicație de tip Excel pentru PC, Lotus 1-2-3. Introduceți discheta, porniți calculatorul, tastați 123 și apăsați tasta Enter pentru a porni programul. Puteți testa aplicația pe un IBM PC 5150 simulat în browser.
Printarea
Petreceai toată noaptea scriind un raport sau lucrai la un tabel, pe care trebuia să îl arăți sefului sau colegilor de muncă. Fără o rețea locală (LAN) la birou, puține opțiuni de transfer de date de la un modem la altul și puține persoane cu calculatoare, așa că cea mai bună variantă era să printezi documentul pe hârtie.
Din fericire, aveai noua imprimantă matricială IBM 5152 (un Epson MX-80 rebrenduit) ce se vindea la ComputerLand, de unde ai luat calculatorul, pe care o cumpărai și o conectai pe portul paralel al calculatorului. Odată dată comanda de printare către imprimanta conectată pe portul LPT1, aceasta va printa linie cu linie.
De ce a avut succes platforma IBM PC?
Revenind în zilele noastre. Vestigiile standardului IBM PC rămân la baza platformelor moderne ale sistemului de operare Windows și ale procesoarelor Intel, ce sunt utilizate de miliarde de oameni în întreaga lume. Cum au reușit cei de la IBM performanța asta, când o mulțime de alte platforme precum: Atari, Commodore, Macintosh, DEC și CP/M nu au reușit?
Sunt 4 factori importanți pentru care IBM a avut succes:
- Un brand important precum IBM a încurajat o adopție timpurie.
- Lansarea constantă de procesoare Intel mai rapide cu backward-compatibility
- Arhitectura open-source a celor de la IBM
- Lansarea rapidă a dispozitivelor compatibile cu calculatoarele IBM
IBM a luat 3 decizii importante atunci când au proiectat IBM PC, după cum menționează cei de la Byte Magazine în review-ul lor din octombrie 1981:
- Prima decizie a fost să colaboreze cu ceilalți dezvoltatori de programe din industrie, precum Microsoft, în loc să își scrie propriul software.
- A doua decizie a fost să folosească cipuri existente precum procesorul 8088 de la Intel, în loc să își dezvolte propriile cipuri.
- IBM a oferit documentație detaliat, ce a permis dezvoltatorilor să conceapă atât accesorii hardware cât și software pentru platformă, fără să aibă nevoie de o licență.
Toate acestea au cântărit mult în avantajul celor de la IBM. Folosind hardware și software deja existent, s-au putut inspira de la cei mai buni din industrie și să proiecteze un calculator în doar 13 luni. Și oferind documentație detaliată, alte companii puteau oferi rapid accesoriile hardware și software-ul necesar pentru platforma IBM PC.
Această abordare open-source s-a întors cumva împotriva celor de la IBM, când tot mai multe companii au creat ”clone„ ale PC-urilor., însă acestea au ajutat la crearea industriei de astăzi.
Modelul original din 1981 a fost des criticat pentru design-ul neinspirat. Sigur, nu era la fel de elegantca un Macintosh, însă era durabil, versatil și modular. Dacă o componentă se strica, o puteai înlocui rapid cu alta, folosind o șurubelniță. Și cu o librărie vastă de programe ce au apărut la scurt timp după lansare, chiar îți puteai face treaba cu el.