Blog

După povestea achiziționării biletului la concertul Queen, urmează povestea cazării pentru concertul Queen.

La scurt timp după ce am cumpărat biletul la concertul Queen, am căutat întâi cazare cât mai aproape de The SSE Arena, din Wembley Park, unde urma să aibă loc concertul.

O scurtă lecție de istorie, Wembley Park a fost amenajat în anul 1792. Iar Wembley Arena a fost construită în anul 1934 și renovată în anul 2006, în urma unei investiții de 34 milioane de lire. Numele de SSE Arena, l-a căpătat abia în anul 2014.

Așadar, urmând să plec cu avionul în Anglia, chiar în ziua de vineri 15 decembrie, când era programat concertul, am căutat cazare cât mai aproape de arenă, pentru a avea timp să ajung să mă cazez, să mănânc și să mă odihnesc puțin înainte de începerea concertului.

Am căutat cazare pe Booking.com, de unde mai luasem cazare pentru vacanțele din Turcia și Ungaria.

Am găsit rapid cazare disponibilă, pentru două nopți, în perioada în care mă interesa, la câteva sute de metri de arenă chiar la un hotel: Wembley Hill Hotel.

Văzând că e vorba de un hotel (ce mai conține și cuvântul Wembley în nume), care este și aproape și foarte ieftin (costa 47 £ / noapte) și cum nu avusesem surprize până atunci în ceea ce privesc rezervările pe Booking.com, nu mi-a trebuit mult să mă decid să fac rezervarea. Câteva poze cu camera care arăta ok, precum și lista de facilități, ce includea și transport de la aeroport la hotel (bineînțeles contra cost) m-au făcut să capăt încredere și să fac rezervarea.

Conform condițiilor de rezervare, trebuia să ofer datele de pe card pentru a garanta rezervarea, iar anularea rezervării era gratuită până pe 7 decembrie, după care urma să plătesc contravaloarea unei nopți de cazare (47£), dacă fie anulam, fie nu mă prezentam.

Aș fi dorit să plătesc integral cazarea, din momentul în care am făcut rezervarea, pentru a scăpa de o grijă, însă acest lucru nu s-a putut.

Din momentul în care am făcut rezervarea, până aproape de momentul plecării, o sumă de bani îmi era periodic blocată în cont în numele hotelului, pentru a verifica dacă datele cardului precum și contul bancar aferent mai sunt valabile sau nu, lucru perfect normal de altfel.

Primul semn de întrebare l-am avut cu 2 zile înainte de plecare, când la o verificare în online banking, m-am trezit nu cu o tranzacție de 47 £ (cât era taxa de anulare), ci cu două astfel de tranzacții procesate în contul hotelului.

Mă gândesc că una din tranzacții, ar fi justificată, având în vedere că suma ar fi putut reprezenta taxa de anulare, însă a doua ???

Pentru a mă asigura că nu s-a strecurat vreo eroare, în urma căreia să fiu nevoit să mai plătesc o dată parțial sau integral contravaloarea cazării (ca ulterior să fiu nevoit să fac demersuri pentru recuperarea sumelor), sun la cei de la Booking.com să le explic situația și să cer lămuriri.

După ce reprezentantul Booking.com ia legătura cu cei de la hotel, pentru a cere explicații, mă informează că hotelul a schimbat politicile de rezervare și „uitând” că eu am făcut rezervarea conform vechilor politici, mi-au oprit toată suma, dar mă asigură că nu voi mai plătii nimic în momentul în care mă cazez. Având în vedere faptul că oricum trebuia să plătesc cu cardul când ajungeam la hotel, am zis că e ok și așa.

În dimineața zilei de vineri, 15 decembrie, cu o oră și 10 minute înainte de decolarea avionului, las mașina în una din parcările de lângă aeroportul Otopeni și împreună cu șoferul care urma să mă ducă la aeroport, mai aștept 10 minute un client întârziat.

Avionul decola la 06:40. La 06:04 eram la filtrul de securitate, când cel de acolo se gândește să îmi verifice ghiozdanul… Îi spun că în mai puțin de 40 minute decolează avionul. Se uită la ceas și îmi spune că nu durează decât 1 minut verificarea.

După ce termin cu verificatul, îmi iau repede lucrurile și fug către poarta de îmbarcare, când văd că se face ultimul apel pentru zborul meu. Mă simțeam ca în Singur Acasă.

Am reușit să prind autobuzul care ducea pasagerii la avion cu 5 minute înainte să plece.

Câteva ore mai târziu (undeva în jurul orei locale 11) ajung în Wembley Park și trec pe lângă SSE Arena. Acolo observ că lângă intrările laterale erau adunați circa 10 – 15 oameni de o parte și de alta. Mă uitam lung la ei cum stăteau fie pe jos, fie pe niște scaune pliante, fie într-un fel de corturi încercând să îmi dau seama ce caută acolo de la ora aceea (mai ales că era vineri). Nu îndrăzneam să îi întreb ce sunt cu ei acolo și ce așteaptă… excludeam complet ideea că ar fi putut aștepta intrarea la concert, aceasta făcându-se începând cu ora 18:00.

La scurt timp, însă încep să văd persoane cu tricouri și geci cu Queen și cu Adam Lambert. Până în acel moment mă consideram un mare fan Queen, însă acei oameni care cine știe de când așteptau să intre la concert și care mai aveau de așteptat încă cel puțin 7 ore de așteptat, m-au făcut să realizez că există fani și mai mari ca mine. Pe de altă parte, era totuși de așteptat, ținând cont că biletele au fost vândute în primele 48 de ore de la punerea în vânzare și concertul urma să aibă loc în țara formației.

Luându-mi gândul că voi mai avea cea mai mică șansă să mai prind loc în fața scenei, am plecat să caut hotelul pentru a mă caza. Uitându-mă pe rezervarea de pe Booking.com, văd că strada pe care se află hotelul e chiar la ieșirea din parc. Așa că scot unul din telefoane (Microsoft Lumia 950), pornesc locația , deschid hărțile offline și introduc numele hotelului. Surpriză! Nu găsește hotelul!

Introduc adresa de pe rezervare. Îmi configurează traseul către o stradă paralelă din apropiere. Merg acolo, dar nu văd niciun hotel în zonă. Încep să întreb lumea pe stradă. Nimeni nu auzise de Wembley Hill Hotel. După mai bine de o oră jumătate de învârtit prin zonă, de întrebat în stânga și în dreapta, ajung în aceeași zonă în care mă dusese telefonul Microsoft Lumia 950.

Uitându-mă mai atent în zonă, îmi dau seama de ce mi-a luat atâta timp să găsesc hotelul.

Wembley Hill Hotel, nu era altceva decât o casă, pe a cărei uși era lipită cu scotch o hârtie A4 pe care scria adresa și numărul de telefon. Nu îmi venea să cred că acesta este hotelul pe care l-am rezervat pe Booking.com.

M-am apropiat de ușă, luminile erau stinse. Am sunat la sonerie, văd că nu funcționează. Ciocăn, nu răspunde nimeni. Încerc să sun la numărul de telefon al hotelului, îmi intră direct căsuța vocală. În momentul acela îmi aduc aminte de povestea unui prieten, ce a pățit ceva asemănător în Franța.

Dezamăgit, plec să mănânc ceva prin zonă, timp în care sun un prieten din Anglia să îi povestesc situația. Acesta, se oferă să vină să mă ia după terminarea concertului să mă cazeze la el. Realizând faptul că la concert nu voi putea fi primit cu ghiozdanul după mine, mai încerc să sun o dată la hotel.

Seara, în jurul orei 23, când m-am întors de la concert, m-am lovit de aceeași problemă de care s-a lovit indianca cu câteva ore în urmă… nu puteam intra în hotel. Mă gândeam că dacă nu reușesc să intru în hotel, nu am pe cine suna la ora aia și rămân peste noapte afară…

După câteva minute, îmi deschide ușa o femeie din interior, nu știu cine era. Foarte contrariată că de ce împing în ușă, că uite ce ușor se deschide…

N-am stat să îmi bat capul cu ea, m-am dus în cameră cu ideea de a face un duș și a dormi.

Când să fac duș… Surpriză!!! Nu funcționa dușul!!! Robinetul de reglare a temperaturii mergea, iar cel de pornire nu.

Nu mai are rost să zic că nu aveam nici perie de curățat WC-ul și nici sistemul de aerisire din baie nu funcționa.

Bine măcar că am avut căldură, că altfel era grav.

A doua zi, nu am nimerit să predau cheile mai repede și să plec de acolo, așa că am dat cheile femeii de servici, care era atunci acolo și m-am dus la prietenul cu care vorbisem cu o zi în urmă.