Într-una din zilele în care am stat în Lecce și cum nu am reușit să vizităm Gallipoli în ziua respectivă, după ce am mai colindat pe străzi și am întrebat Google ce am putea vizita prin zonă, am ajuns la Muzeul Feroviar din Lecce.
Pentru un bilet de intrare de doar 5 euro am făcut un tur complet al unui vechi depou transformat în muzeu și am primit și un ghid ilustrat al acestuia.
O scurtă istorie a clădirilor ce găzduiesc muzeul
Clădirile ce găzduiesc în prezent Muzeul Feroviar sunt foste depouri ale liniilor feroviare de stat numită Squadra Rialzo. Acestea au rămas funcționale până în februarie 1992, când activitatea s-a transferat în noile clădiri din Surbo Scalo.
În acest depou se făceau toate lucrările de mentenanță și remorcarea vagoanelor. Se numește Squadra Rialzo, deoarece, aici, pe lângă operațiile de rutină și de curățare, locomotivele și vagoanele erau ridicate pe platforme pentru a se lucra la osii.
Primul hangar datează de la inaugurarea gării din Lecce de pe 15 ianuarie 1866.
Structura curentă este alcătuită din 2 hangare cu căi ferate și un grup de camere adiacente. Primul hangar cu camere zidite a fost dat în folosință la începutul anilor 1930.
Cel de-al doilea hangar, cu grinzi metalice, a fost pus în funcție la începutul anilor 1970. În cele 2 hangare se aflau echipamente pentru ridicarea locomotivelor și a vagoanelor, mentenanța și curățarea vagoanelor, în timp ce camerele adiacente erau folosite pe post de birouri, spații de depozitare, fierărie, sisteme de încălzire. În curtea exterioară erau osii și un elevator pentru a le putea ridica.
În spatele acestor hangare era o curte cu trei șine pentru parcare, camere utilitare pentru muncitori și hangarul pentru mentenanța instalației electrice a vagoanelor.
Zonele de expoziție ale muzeului
A – zona de Bun Venit și camera de așteptare
Camera de așteptare și birourile de cumpărare a biletelor, întâmpină vizitatorii cu un poster gigant al turnului de apă din gara Lecce, ce a fost demolat în 1996. Pe traseul recomandat de vizitare, marcat cu săgeți galbene, precum și pe holurile expoziției sunt disponibile materiale ilustrative, precum și vagoane și locomotive.
Camera este mobilată cu bănci din vechile săli de așteptare, ale gărilor din regiunea Salento, precum și cu canapele din vagoanele acelor vremuri. Sunt expuse panouri și poze vechi, mersul trenurilor și știri despre căile ferate din regiune; sisteme de eliberare a tichetelor, ștampile, pălării ale personalului din diverse perioade, precum și uniforme și manechine.
Din magazinul de suveniruri se pot achiziționa: dispozitive, publicații legate de căile ferate, DVD-uri și cărți poștale cu muzeul și istoria căilor ferate din Salento.
B – Echipamente și mentenanță
În această cameră sunt expuse utilaje, ce fac tranziția de la construirea și întreținerea manuală a căilor ferate, la cea mecanizată, cum ar fi: burghie, ferăstrău și diferite tipuri de lopeți.
Este expus și un cvadriciclu cu pedale ce datează de la începutul anilor 1900. Acesta era mijlocul de transport folosit pentru verificarea liniei ferate și pentru a ajunge la șantier.
C – Semnalizare și bariere automate
Diverse tipuri de semnalizare sunt expuse: disc rotativ de la începutul secolului al XIX-lea, semnalizare în bloc și semafoare ce mai sunt folosite și în ziua de azi. Există o pârghie ce controlează semafoarele și macazele. Există și semafoare joase, din diverse perioade, ce indică poziția macazelor, precum și un panou de control, al postului de comandă ”Nord” al gării din Lecce, ce a fost folosit până în anii 90.
Pe trei rafturi sunt încărcătoare pentru semafoare, macazuri din diverse perioade, lanterne de semnalizare și echipamente de comunicație (telegraf, telefon). Unele dintre ele sunt funcționale. Un sistem electric, din anul 1936, al altei gări și un semafor cu 3 lumini din gara Chieuti-Serracapriola sunt expuse în hala 2. Un sistem de smnalizare din gara Lecce se află în curtea muzeului.
D – Panoul elecric central al gării Zollino din Sud-Est
În această zonă panoul de control a fost reamenajat, alături de instrumentele de blocare, dulapuri de relee, temporizatoare și alte accesorii de la gara Zollino din Sud-Est, asfel încât să recreeze o cameră de control din anii ’60. Sistemul electric central instalat în anul 1963 a fost înlocuit în 2007 de ACEI (un sistem electric modern de control.
E – Macheta Apulia
O machetă lungă de 14 metrii a întregii regiuni Apulia este aproape gata, și include și o reproducere a gării Fasano, precum și a două viaducte construite în diferite perioade pe linia Bari-Taranto.
F – Calea ferată din pădure
Secțiunea este dedicată căii ferate din zonă forestieră Gargano, unde vagoanele ce transportă lemn pe niște șine înguste.
G – Atelierul de utilaje ”Squadra Rialzo”
Această cameră este dedicată istoriei acestui vechi depou, ce a devenit muzeu. Sunt expuse utilaje și mașinării alături de poze vechi și postere.
Printre obiectele expuse se află un utilaj mare de foraj din 1942, un strung din 1950 și o freză.
Muzeul se află aici și dacă vreodată vă aflați prin zonă, chiar merită vizitat. Nu uitați că aveți nevoie de certificat Covid pentru a intra.
