Sâmbătă, dorind să mai ies puțin din oraș și să mă plimb cu mașina înainte de a o băga în service. Auzisem de la cineva de Sătic.

Deși am plecat destul de târziu de acasă, în jur de 10, și cu toate că din Ploiești fac cam 2 ore jumătate până acolo, mi-am zis de ce nu?

Sătic este un sat în comuna Rucăr din județul Argeș. Satul are cam 200 de locuitori și este situat pe valea superioară a Dâmboviței, între culmile estice ale Munților Iezer-Păpușa și Piatra Craiului.

Săticul este cunoscut de localnici ca având trei zone distincte: Cojocaru, lângă Valea lui Ivan, Săticul de Sus între valea Largă și Valea Clăbucetului și Săticul de Jos între valea Clăbucetului și Valea Jugii.

Inițial era un sat de ciobani, chiar un sătic, acum se întinde pe circa vreo 10 km, aici aflându-se multe locuri de cazare foarte bune, deoarece acest loc nu este bine cunoscut. Aici vin turiști fideli, ce cunosc bine muntele întrucât este un loc foarte liniștit și curat.

Situat pe râul Dâmbovița, se accesează prin drumul Câmpulung-Podu Dâmboviței; la intrarea în Podu Dâmboviței se ia prima șosea la stânga, În amonte, pe râul Dâmbovița este construit un baraj, pentru un lac hidroenergetic. În dreptul muntelui Pecineagu, de unde și-a luat numele atât lacul cât și barajul, există și o hidrocentrală situată la confluența Văii lui Ivan cu Dâmbovița, la cca 8 km în aval de baraj.

De aici am plecat la Pitești, apoi m-am întors la Ploiești, ocolind astfel complet Valea Prahovei. Am ajuns acasă pe la 20:45 însă am văzut multe locuri frumoase pe drum, pe care vă las să le descoperiți singuri.